Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Grupa: j111

An de studiu: 1
2010

Materia: Istoria Educaţiei Fizice Şi Sportului

Sunt o mică iubitoare de patinaj
Prin acest referat doresc să creez un spaţiu de informare pentru toţi iubitori de patinaj din România.Un mod prin care încerc să atrag atenţia asupra acestui minunat sport ce este,din păcate,neglijat atât de autorităţii dar şi de mass-media.
România,aşa cum este ea,are nevoie de medalii,dar nu are dreptul să le ceară. Sportivi şi-au câstigat aceste visuri şi speranţe şi acest DREPT:prin muncă.Noi,toţi ceilalţi,putem doar să ii admiram,să ne bucurăm şi să învătăm să fim alături de toţi sportivi care ne reprezintă.Se cuvine să ne gândim de ce alte sporturi pe lângă fotbal nu se bucura de atenţia noastră,a mass-mediei ori a persoanelor importante din politică şi nu numai,în mod constant.De doar când intră in lumina reflectoarelor, când drapelul tricolor flutura ori imnul este intonat ne sare inima din piept de bucurie pentru aceşti sportivi pe care îi ignoram de obicei.Mai sunt câţiva sportivi care practicând sporturi puţin susţinute şi în condiţii extrem de precare nu reuşesc nici să ne fure nici acea admiraţie pentru că nu ajung la poziţiile fruntaşe.Dar asta nu inseamnă că ei nu fac performanţă.Din contra,este o performanţă să reprezinţi România la Campionatele Europene de Patinaj Artistic şi să te clasezi în primele 24 de sportive. Este o performanţă pe care Roxana Luca a reuşit-o de 3 ori, în 2005, 2007 şi 2008, cel mai valoros rezultat fiind locul 15. Este o performanţă când te pregăteşti pe cont propiu şi pe banii tăi să încerci totuşi să te califici la Olimpiadă şi să reprezinţi România!Este o performanţă să fi dublu campion al României şi să reprezinţi tricolorul la Campionatele Europene si Mondiale în condiţile în care nu vezi decât cu un ochi. Este meritul lui Zoltan Kelemen, care şi-a depăşit condiţia şi face performanţă in conditile in care nici macar institul de medicina sportiva din Romania nu ii acorda o adeverinta medicala pentru a participa la competitii, el fiind nevoit sa participe pe propia semnatura.Este o performanta sa practici patinajul artistic in conditiile si sustinerea pe care Romania o acorda sportivilor ei.Va multumim pentru ca dragostea si pasiunea pentru acest sport invinge obstacolele pe care le intalniti in cale. Va multumim pentru ca sunteti campionii nostri.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Patinaj_artistic

Programul scurt

Programul scurt sau programul original (1989 - 1992) sau programul tehnic (technical program) ( 1993 - 1994) este prima etapa a probelor de perechi, baieti si fete.
Programul scurt in proba de perechi a fost introdus pentru prima data in 1964, inainte de acest an existand doar programul liber. Programul scurt in perioada aceea era numit "connected program" si avea 6 elemnte impuse fiind mai scurt decat cel liber.
Pentru competitiile individuale, competiile se compuneau din elemntele impuse (compulsory figures) si programul liber. Programul scurt a fost introdus in sezonul 1973 pentru a reduce dificultatea elemntelor impuse si pentru a fi mai atractiv pentru televiziune. Initial programul scurt avea 6 elemnte impuse ( 3 sarituri, doua piruete si o secventa de pasi). A fost introdus/testat prima data la editia din 1972 a Nebelhorn Trophy. Un al 7-lea elemnt, combinatia de piruete, a fost introdus in 1974. Deducerile pentru greseli in executia unor elemente au fost introduse din sezonul 1975-1976. Al 8-lea element (secventa de spirale pentru fete si inca o secventa de pasi pentru baieti ) a fost adaugat in 1988-89 cand limita de timp era de 2min. Inca 10 secunde au fost adaugate cand sistemul ISU de jurizare a fost modificat pentru a permite patinatorilor sa aiba timp pentru combinatii de piruete si secvente de pasi mai complexe.
In trecut, elemntele impuse erau mult mai restrictive decat acum. De exemplu la Olimpiada din 1988 atat fetele cat si baietii trebuiau sa execute un dublu flip ca saritura cu seventa de pasi si trebuiau sa includa un dublu loop in combinatia de sarituri. Schimbarea ce a permis baietiilor sa execute 3 axel ca saritura axel obligatorie si sa includa un quad in programul scurt nu s-a petrecut pana in sezonul 1998-99.


Elemntele Impuse pentru programul scurt:
Durata obligatorie: 2 min 50 sec
FETE:
-dublu axel
-o saritura tripla din pasi
-o combinatie de sarituri constant intr-o saritura tripla sau una dubla sau
-doua triple
-flying spin (8 revs)
- layback spin (min 8 revs)
-combinatie de piruete - schimbare de picior -(min 6 revs/picior)
-o secventa de spirale (serpentine, circulare or ovale ori o combinatie de 2)
-o secventa de pasi ( fie in linie dreapta, circular si sau in spirala)
Baieti
-dublu sau triplu axel
-saritura tripla sau quad din pasi
-combinatie de sarituri ( tripla -dubla/ tripla-tripla/quad-tripla)
-Flying spin (8 revs)
Camel spin sau sit spin cu o singura schimbare de picior (min 6 revs/foot)
-Combinaitie de pirueta cu o singura schimbare de picior si cu cel putin 2 schimbari de pozitie (sit, camel, drept sau orice alta varaitie) (min 6 revs/foot and 2 revs/position)
-2 secvente de pasi diferite ( fie in linie dreapta, circular si sau in spirala)
Perechi
-o ridicare cu o priza specifica (care se schimba de la an la an)
-dublu sau triplu twist
-o saritura dubla/tripla aruncata
-o saritura individuala side by side dubla/tripla
-o combinatie de piruete side by side cu schimbare de picior
-o combinatie de piruete in pereche cu o schimbare de picior
-spirala mortii death spiral pe o muchie specificata ( care se schimba de la an la an)
-o secventa de pasi sau o secventa de spirale( care se schimba de la an la an)

Componentele programului ( program components) notate in programul scurt sunt
- Skating Skills
- Transitions, Linking Footwork and Movement
- Performance/Execution
- Choreography/Composition
- Interpretation of the music

Linkuri despre patinaj si patinatori


Federatii
Federatia Romana de patinaj
Federatia Internationala de patinaj

Cluburi de patinaj artistic (Romania):
Clubul Sportiv Star Bucuresti
Clubul Sportiv Ulisse Bucuresti
ASOCIATIA CLUBUL SPORTIV CORNEL GHEORGHE
Contact: Sos. Oltenitei nr. 20, bl. 3E, sc. A, ap. 17, sector 4, Bucuresto Tel. 0723.545.564; 0722.602.472 Email: cornelghe@gmail.com Orar: L-V: 12-18
CLUBUL SPORTIV TRIUMF
Initiere urmata de performanta; varsta intre 4-20 ani; patinaj artistic si viteza Contact: Str. Primo Nebiolo nr. 2, sector 1, Bucuresti , Tel/Fax 021.319.09.79 Email: csstriumf@gmail.com Orar: L-V: 8-16
Clubul Sportiv Societatea de Patinaj
Brasov Contact: Str. George Cosbuc, No.2 Tel: +40 268 47 40 14
Clubul Sportiv Municipal
Brasov, Contact: Str. Garii, No.21 Tel: +40 268 47 16 15
Clubul Sportiv Forex
Brasov Str. Nicolae Balcescu,No. 56 Tel: +40 268 25 89 31
Asociatia Clubul Sportiv Blue Stars 2000
Bucuresti Str. Istriei, No. 1, Bl.C2, Sc.1, Ap.14, Sectorul 3 Tel: +40 723 211 428
Clubul Sportiv Scolar Viitorul
Cluj-Napoca Str. M. Kogalniceanu, No. 16 Tel: +40 264 59 55 45
Clubul Sportiv Municipal Dunarea
Galati Str. George Cosbuc, Tel: +40 236 47 28 94
Sport Club
Miercurea Ciuc Str. N. Balcescu, No.9 Tel: +40 266 37 14 57
Clubul Sportiv Scolar
Miercurea Ciuc Str. Toplita, No.20 Tel: +40 266 37 14 15
Clubul Sportiv Petrolul
Ploiesti Str. Stadionului, No.26 Tel: +40 244 52 40 27
Asociatia Clubul Sportiv Uztel
Ploiesti Str. Mihai Bravu, No.243 Tel: +40 244 51 45 31
Clubul Sportiv Scolar
Sibiu Str. Independentei, No.1 Tel: +40 269 43 29 41
Clubul Sportiv Societatea de Patinaj
Sibiu Str. Miraslau, No.33 Tel: +40 269 21 22 04
Clubul Sportiv Muresul
Tg. Mures Str. Parcul Sportiv Municipal, No. 4 Tel: +40 265 22 72 82

Patinoare
PATINOARUL FLAMAROPOL (COMPLEXUL SPORTIV LIA MANOLIU)
Contact: Bd. Basarabia nr. 37-39, sector 2 , Tel. 021.324.91.88; 021.324.91.78; 021.324.65.35; 021.318.00.80 (centrala); 021.324.82.70; Fax 021.324.91.29 ;
PATINOARUL DRUMUL TABEREI (pe durata iernii)
Contact: Drumul Taberei nr. 45 (intre Piata si Parcul Drumul Taberei), sector 6 , Tel. 031.104.28.07
Patinoarul Vakar Lajos Miercurea Ciuc
Mai exista patinoare in orasele: Galati, Gheorgheni, Buzau


Patinatori
Brian Joubert( site oficial)
Stephane Lambiel (site oficial)
Tomas Verner ( site oficial)
Stefan Lindemann ( site oficial)
Johnny Weir ( site oficial)
Jeffrey Buttle ( site oficial)
Evan Lysacek ( site oficial)

Site cu clipuri cu patinaj:
http://www.fsvids.net

Bloguri
Doua patine si un ring
Mikeyy's blog

Forumuri de patinaj
Forumul de patinaj Onlinesport ( in romana) - site-ul de fata este un proiect dezvoltat de forumistii de aici


Site-uri utile
http://www.figureskating-online.com
http://absoluteskating.com/
http://web.icenetwork.com
http://www.frogsonice.com

Profile Patinatori

Patinatori
Patinatoare - nedisponibil inca

Perechi - nedisponibil inca


Cupluri de dans nedisponibil inca
Regulament


Probele patinajului artistic sunt în numar de patru:
- probele individuale, masculin şi feminin
- proba de perechi
- proba de dans


Probele individuale, masculine şi feminine

Concurenţii sunt notaţi după două programe separate: programul scurt şi programul liber.


Programul Scurt

-constă din 8 elemente obligatorii: 3 sărituri, 3 piruete şi 2 secvenţe de paşi rapizi.
-patinatorul îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate efectua -elementele obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
-fiecare ratare a elementelor obligatorii determină o penalizare.
Primii 24 de patinatori la programul scurt avansează la programul liber.

Mai multe detalii aici.

Programul liber
-nu are elemente obligatorii.
-concurentul alege muzica, tema şi coregrafia şi poate efectua sărituri foarte dificile, piruete şi paşi combinate cu mişcări artistice.
-arbitrii evaluează dificultatea programului, varietatea lui, acurateţea, încrederea şi viteza, precum si interpretarea artistica.
-limita de timp pentru programul liber este de 4 min. 30 sec.

Proba de perechi

În proba de perechi este esenţială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate.
Programul scurt conţine 8 elemente obligatorii (ridicări, sărituri, spirale, piruete, etc.) perechea îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate executa mişcările obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.

Programul scurt
Mai multe detalii aici.

Programul liber
-programul liber nu are elemente tehnice obligatorii.
l-imita programului este de 4 min. şi 30 sec.


Proba de dans

Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheaţă, importante sunt ritmul, interpretarea muzicii şi precizia paşilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluţiei.


Dansul obligatoriu
-toate perechile execută acelaşi dans, ritmul şi paşii specifici trebuind să fie executaţi în aceeaşi manieră.
-contează 20% din totalul scorului final.

Dansul original
-patinatorilor li se impune un anumit ritm (tango, passo doble etc.), iar ei trebuie să execute o versiune originală cu mişcări la alegere.
l-imita de timp este de 2 min.
-conteaza 30% din scorul final.


Programul liber
-nu are elemente obligatorii, acest lucru permiţând concurenţilor să-şi expună întreaga gamă de elemente tehnice şi artistice, pe un fond muzical şi o coregrafie la alegere.
-limita de timp este de 4 min.
-contează 50% din scorul final.

Cand si unde vedem patinaj la TV

Campionatul Mondial de Patinaj Artistic
24-29/03/2009

Eurosport

Marti 24 Martie:
21.00 Gala CE Helsinki ( 22.00)
22.00 DAns CD (01.30) LIVE

Miercuri 25 Martie:
11.00 Perechi SP (13.30)
15.30 DAns CD(17.00)
17.00 Perechi SP (19.00)
22.50 Baieti SP (02.00) Live

Joi 26 Martie
11.00-13.30 Perechi LP
13.30-14.45 Baieti SP
17.45-19.00 Perechi LP
22.35-01.45 Dans OD LIVE

Vineri 27 Martie
11.00-13.30 Baieti LP
13.30-14.15 Dans OD
16.30-19.00 Baieti LP
22.35-02.00 Fete SP Live

Sambata 28 Martie
10.30-12.00 Dans FD
16.00-17.30 Dans FD

Duminica 29.Martie
20.30-22.00 Fete LP
00.00 Gala Laureatilor Live

TVR2:

TVR2 Transmisiune directă din Los Angeles Comentator Alina Alexoi. Redactor Valentina Stelescu Producători Sorin Stoian şi Cristian Oprean

Marti 24 martie TVR2
23:30 -02.10 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Proba de Dans

Miercuri 25 Martie TVR 2
03:05 - 03:40 Patinaj artistic Festivitatea de Deschidere a Campionatului Mondial
06:15 - 08:40 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Proba de Perechi, Program scurt.
18:30 - 19:00 Patinaj artistic (rel.) Festivitatea de Deschidere a Campionatului Mondial
19:00 - 20:30 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program scurt, Masculin
23:30 -02:20 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program scurt, Masculin

Joi 26 Martie TVR2
05:20 - 08:10 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Proba de Perechi, Program liber
17:30 - 19:30 Patinaj artistic (rel.)Campionatul Mondial - Proba de Perechi, Program liber
22:30 - 01.50 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Proba de Dans

Vineri 27 Martie TVR2
05:05 - 07:15 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program liber, Masculin
17:30 - 19:00 Patinaj artistic (rel.) Campionatul Mondial - Program liber, Masculin
20:00 — 21:30 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program scurt, Feminin Prima parte
23:30 -02:30 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program scurt, Feminin Partea a doua

Sambata 28 Martie
05:15 - 07:15 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Proba de Dans, Program liber
14:00 - 16:00 Patinaj artistic (rel.)Campionatul Mondial - Proba de Dans, Program liber

Duminica 29 Martie
04:05 - 06:00 Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program liber, Feminin
19.00 (rel) Patinaj artistic Campionatul Mondial - Program liber, Feminin
24.00 - Gala Laureaţilor

Luni 30 Martie
23.10 Gala Laureaţilor (în reluare )

Bine ati venit!
Suntem o mica-mare comunitate "online" a iubitorilor de patinaj, ce ne-am gasit, intalnit si cunoscut pe forumul de patinaj de pe onlinesport.Totul a inceput cu un mic topic pe sectiunea Sporturi de iarna unde se comentau evolutile patinatorilor mai mult sub forma de monologuri. A crescut si a ajuns un mic subforum pe aceasi sectiune, unde incet dar sigur a crescut s-a popularizat si a ajuns sa fie un Forum cu 253 topicuri deschise si peste 45000 de posturi iregistrate.Prin acest site dorim sa cream un spatiu de informare pentru toti iubitori de patinaj din Romania. Un spatiu prin care sa incercam sa atragem atentia asupra acestui minunat sport ce este, din pacate, neglijat atat de autoritatii dar si de mass-media autohtona.

Performanta patinatorilor romani! 01/09/2009
1 Comment(s)

România, aşa cum este ea, are nevoie de medalii, dar nu are dreptul să le ceară. Sportivi si-au castigat aceste visuri si sperante si acest DREPT. Prin munca. Noi, toţi ceilalţi, putem doar să ii admiram, sa ne bucuram si sa invatam sa fim alaturi de toti sportivi care NE reprezinta.Se cuvine sa ne gandim de ce alte sporturi pe langa fotbal nu se bucura de atentia noastra, a mass-mediei ori a persoanelor importante din politica si nu numai, in mod constant. De doar cand intra in lumina reflectoarelor, cand drapelul tricolor flutura ori imnul este intonat ne sare inima din piept de bucurie pentru acesti sportivi pe care ii ignoram de obicei.Mai sunt cativa sportivi care practicand sporturi putin sustinute si in conditii extrem de precare nu reusesc nici sa ne fure nici acea admiratie pentru ca nu ajung la pozitiile fruntase. Dar asta nu inseamna ca ei nu fac performanta. Din contra.Este o performanta sa reprezinti Romania la Campionatele Europene de Patinaj Artistic si sa te clasezi in primele 24 de sportive. Este o performanta pe care Roxana Luca a reusit-o de 3 ori, în 2005, 2007 şi 2008, cel mai valoros rezultat fiind locul 15. Este o performanta cand te pregatesti pe cont propiu si pe banii tai sa incerci totusi sa te califici la Olimpiada si sa reprezinti Romania!Este o performanta sa fi dublu campion al Romaniei si sa reprezinti tricolorul la Campionatele Europene si Mondiale in conditile in care nu vezi decat cu un ochi. Este meritul lui Zoltan Kelemen, care si-a depasit conditia si face performanta in conditile in care nici macar institul de medicina sportiva din Romania nu ii acorda o adeverinta medicala pentru a participa la competitii, el fiind nevoit sa participe pe propia semnatura.Este o performanta sa practici patinajul artistic in conditiile si sustinerea pe care Romania o acorda sportivilor ei.Va multumim pentru ca dragostea si pasiunea pentru acest sport invinge obstacolele pe care le intalniti in cale. Va multumim pentru ca sunteti campionii nostri.Va Multumim si va uram mult succes la Campionatele Europene si Mondiale!Iulia

Arta pe gheata 08/07/2008
1 Comment(s)

Patinajul artistic este mai mult decat un sport. Este o arta, o “Arta pe Gheata”. Imaginati-va un patinoar in aer liber…intr-o noapte in care ninge cu fulgi mari, pufosi….acolo pe gheata lucioasa, sunt doi patinatori, o fata si un baiat, facand o pirueta extraordinara….sunt imbracati intr-un costum argintiu, potrivit atmosferei de basm.... Suna frumos, nu? Imaginea reala, ar fi intradevar de BASM…Ma intreb, cati dintre cei care se uita la patinaj nu raman impresionati de elganta si gratia cu care patinatorii isi executa elementele? Este un sport minunat, care pur si simplu nu poate sa nu placa…chiar daca nu este sportul favorit al multor oameni, majoritatea se uita la el cu placere…. Nu este un sport usor, este adevarat. Necesita multi ani de munca, talent, vointa, determinare, si dorinta de a deveni unul dintre cei mai buni. Dar ceea ce rezulta din aceasta munca, este ceva extraordinar de frumos si elegant. Este MARE pacat ca in Romania noastra, patinajul nu este dezvoltat….este pacat ca nu avem nici macar un patinoar care sa se ridice standardelor europene… stiati ca pana anul trecut in tara au funtionat doar 3 patinoare acoperite? Imi pare rau ca in tara noastra, se vorbeste numai despre fotbal si numai in sportul asta se investesc bani….nu este pacat? Raman in umbra multe sporturi frumoase, precum patinajul si pun pariu ca sunt inca multe altele.Dar poate…doar poate(totusi sa speram) k interesul nostru pentru acest sport va fi observat de cine trebuie…si poate atunci, se vor indeplini visele fanilor din toata Romania…poate un Campionat, fie el si doar European va avea loc in Romania….Noi, fanii, asta ne dorim!!by Flying_dreams

Bine v-am gasit, iubitori ai patinajului. Suntem o "gasca" de dependente si dependenti de patinaj ce ne-am propus sa promovam acest sport in RomaniaFS-hoolicii

Autorii
Bine v-am gasit, iubitori ai patinajului. Suntem o "gasca" de iubitori ai patinajului ce ne-am propus sa promovam acest sport!

Patinaj Artistic
Istoria Patinajului in Romania
Patinajul incepe sa fie practicat in tara noastra din a doua jumatate a secolului XIX-lea. Treptat, numarul celor ce aveau sa practice acest sport pe gheata lacurilor din localitatile de bastina, dar mai putin pe patinoare special amenajate, crestea vertiginos. De la divertisment, s-a trecut treptat la stabilirea unor reguli, ca in restul Europei. La 17 februarie 1874 membrii "Asociatiei de patinaj" din Cluj au participat la primul concurs public.Europa, intre timp, descoperise patinajul artistic. In anul 1892, asociatia olandeza a invitat conducatorii cluburilor tarilor interesate sa participe la competitii internationale si la o intrunire organizata la Scheveningen. Astfel s-a desfasurat primul Congres- prilej de infiintare a Uniunii Internationale de Patinaj, adica "International Skating Union (ISU) "Dupa 1910, in Romania, patinajul a atras tot mai multi adepti. Treptat, mai multe stiri despre serbari pe gheata pot fi citite in ziarele vremii. Dintre patinatori s-a remarcat Andrei Somodi, care s-a antrenat si la Berlin, alaturi de marii campioni, ca faimosul Rittberger. In "Gazeta Transilvania" (martie 1913), a aparut articolul "O patinatoare distinsa, romana": ... Din Viena ni se scrie ca la mitingul de patinaj, a obtinut primul premiu domnisoara Miti de Lemeny din Brasov.... Maria Pop a fost campioana Romaniei multi ani, iar locul ei a fost luat chiar de fiica acesteia Romica Pop. La 1 decembrie 1912, anul infiintarii "Federatiei Societatilor Sportive din Romania", a fost infiintata si o "Comisie a sporturilor de iarna". Anul 1922 marcheaza organizarea in Bucuresti a primului concurs a "Cercului atletic bucurestean", si infiintarea primei "Comsii de patinaj" care a fost de fapt prima Federatie. In anul 1923 a fost organizat un "bal mascat pe gheata", patinajul fiin practicat in localitatile: Sibiu, Targu Mures, Cluj, Arad, Lupeni si Petrosani. In 1924 se organizeaza CR, in localitatile: Bucuresti, Brasov si Cluj, iar CN - prima editie - la Bucuresti. La individual, a existat doar un singur reprezentant, E. Hirsh, la perechi a castigat cuplul Vincent din Cluj, iar la proba de vals, un cuplu din Brasov Leman si Navrea. S-au organizat concursuri de viteza si fond. In anul 1925, Clujul devine centrul de activitate al patinajului. In 1926 erau putini patinatori in capitala.In 1927 "Comisia sporturilor de iarna" se transforma in "Comisia pentru sporturile pe gheata", iar in 1931 in "Federatia sporturilor de iarna". In 1927, CR se organizeaza la Bucuresti, Targu Mures si Cluj, iar CN de viteza, de fond si de figuri s-a desfasurat la Cluj. La CN din 1928 participarea a fost redusa, prezenti fiind doar cativa concurenti din Cluj, Bucuresti si Brasov. In 1931 campionii la patinaj artistic au fost: Adalbert Horosz(Cluj), Maria Pop(Brasov) si perechea Manouschek & Beke (Cluj). In 1932 s-a remarcat o revigorare a activitatii si un mai bogat sezon competitional. Campionatele regionale s-au desfasurat la Cluj, Bucuresti, Timisoara iar CN s-a desfasurat la Cluj. Au mai fost CN, CR si locale in anii 1933-1938. In 1939 s-a participat la CE de patinaj artistic de la Zakopane, unde perechile Gubert- Heurchert si Moldovan-Fieraru au ocupat locurile VIII si respectiv IX, iar la CE (Budapesta), pentru probe individuale, M.Bindea a ocupat locul X. In 1940 se desfiinteaza patinoarul artificial "Otetelesteanu" din Bucuresti, iar CN se vor organiza, ca de obicei la Cluj. In perioada 1941-1943, activitatea este redusa. Dupa 1945 se fac eforturi pentru redresarea patinajului artistic. Va creste numarul competitiilor organizate in diverse orase: Bucuresti, Cluj, Brasov, Targu Mures, etc. In 1951-1952 se patineaza la Poiana Brasov si Miercurea Ciuc. In 1952 au fost organizate JMU de iarna la Poiana Brasov, participand mari patinatori ai timpului. In 1956 au fost organizate 4 centre de copii conduse de: Roman Turusanco, la Brasov, Bela Horosz, la Miercurea Ciuc, Ludovik Beke, la Cluj si Mauriciu Kahane, la Bucuresti.In anii 1949-1972, campionii tarii au fost: Ecaterina Pusztai(1949, 1952, 1954); Mariana Paltan(1955, 1959); Cristaina Patraulea(1960, 1962); Elena Mois(1963, 1964, 1971); Radu Ionian(1960, 1961, 1963, 1964); Marcel Comanici(1965, 1966; Mihai Stoenescu(1967); Gyorgy Fazekas(1969, 1972) . In 1961, CN de patinaj artistic la junioare a fost castigat de Elena Mois, iar la juniori de Nicolae Bellu. In 1965, In Bucuresti s-a construit patinoarul Floreasca, folosit atat pentru agrement cat si pentru competitii viitorilor patinatori: Elena Stanciu, Octavian Goga, Lucian Cozu, Doina Mitricica, Anca Tanase, Eugen Taujan. Din zona Brasovului s-au remarcat Dezideriu Czeisner si Mariana Ciubuca. Federatia face posibila participarea cat mai multor patinatori la intalniri internationale.In 1970 se inaugureaza patinoarul artificial din Galati, si se finalizeaza lucrarile de acoperire ale patinoarului din Bucuresti. La Miercurea Ciuc se construieste patinoarul artificial. S-au organizat concursuri, spectacole si demonstratii internationale. In 1972 s-au aniversat 100 de ani de practicare a patinajului si de infiintarea primei "Societati de patinaj".La patinajul artistic din Romania s-au remarcat de-a lungul anilor: Gyorgy Fazekas, Ion Mircea, Leonard Azzola, Atanasie Bulete, Bogdan Kruti, Florin Gafencu, Stefan Lang, Adrian Vasile, Marius Negrea, Cornel Gheorghe. Adrian Vasile a ocupat locul VI la JMU de la Sofia, devenind Maestru al sportului. La fete s-au remarcat: Elena Mois, Doina Mitricica, Gabriela Voica, Cornelia Piciu, Irina Nichiforov, Mariana Chitu, Beatrice Hustiu, Viorica Nicu, Kinga Sallasy, Greti Marton, Anca Cristescu, Manuela Baditoiu, Elena Ghiban, Codruta Moiseanu. Doina Mitricica a ocupat locuri in prima parte a clasamentelor la concursurile internationale de la Bratislava, Kirov, Ufa, si a participat la CE de la Helsinki a cucerit 5 titluri nationale.In 1984 s-a inaugurat "Centru olimpic pentru juniori", unde s-au antrenat patinatorii cu cei mai buni antrenori ai tarii. Succesele pregatirii au inceput sa apara dupa anul 1986, mai precis dupa 1990(in sezoanele '92,'93,'94) . Cornel Gheorghe s-a pregatit in verile anilor 1991 si 1992 la Centrul Ice Castell din California(SUA) si Mexic. S-a clasat pe locul III la "Concursul Prietenia" de la Phenian din Coreea(1986), a participat la cateva editii ale CM de juniori, a ocupat locul XI la CE de la Leningrad(1990), locul XII la CE Sofia(1991), locul XI la CM- San Francisco(1992), locul VI la Skate America(1992) si locul V la Skate Canada(1993, 1997), locul V la NHK- Trophy in Tokyo (1993), locul IX la CM- Praga(1993). De asemenea a participat la Jo de la Lillehamer (Norvegia 1994) si la JO de la Naganno (Japonia 1998), unde s-a clasat pe locul XIV respectiv XXIII.Marius Negrea, dupa anul 1990 a beneficiat de o pregatire mai indelungata in Germania si Elevetia, devenind in 1992 campion national. A participat la CE de la Lusanne (1992), la JO de la Albertville (Franta 1992), JO din Norvegia (locul XIX), si la alte numeroase concursuri internationale.Pana in 2007, cel mai bun patinator roman care se antreneaza si traieste in Elvetia, este Gheorghe Chiper, cu o evolutie foarte buna, avand o crestere a performantelor de la an la an. La Campionatele Europene de Patinaj Artistic 2004 de la Budapesta si la Campionatul Mondial de Patinaj Artistic 2004 de la Dortmund a obtinut locul IX respectivXVII. In perioada 25-30 Ianuarie 2005, la Campionatele Europene de Patinaj artistic de la Torino (ITA) Romania a fost reprezentata de Gheorghe Chiper- locul 8, si de Roxana Luca- locul 15 La Campionatele Europene de Patinaj Artistic 2006 a obtinut locul 6 dupa programul scurt. A urcat in topul primilor 6 patinatori, cu 66.46 de puncte. La programul liber a patinat in cea mai buna grupa valorica, cu Evgeni Plushenko(RUS), Stephane Lambiel (SUI), Brian Joubert (FRA), Frederic Dambier(FRA), si Alban Preaubert (FRA), obtinand locul 9 dupa programul liber. La Olimpiada de iarna 2006 de la TORINO, ITALIA a fost in primii 10 dupa programul scurt! obtinanind in final locul 14. La Campionatul Mondial de Patinaj Artistic 2006 a obtinut locul 14.In 2007 campionul national a fost Zoltan Kelemen iar reprezentanti nostri la campionatul european de la Warsovia au fost Zoltan Kelemen si Adrian Matei, ambii reprezentant sperantele patinajului pentru participarea la olmpiada din 2010. Nici unul nu a reusit sa se clasesze in primii 24 iar la mondiale a participat tot cu rezultate modeste Zoltan Kelemen.Dupa incheierea sezonului competitiv Adrian Matei s-a retras din activitate.In 2008 campiionii nationali au fost Zoltan Kelemn si Roxana Luca ambii fiind reprezentantii Romaniei in competitiile internationale.sursa frp.ro

Evgheni Plusenko a vorbit cu onlinesport.ro, prin intermediul lui Vadim Cusnarencu, despre patinajul artistic. Cuvinte interesante, la interiorul stirii, alaturi si de un mesaj transmis iubitorilor acestui sport prezenti in numar mare pe siteul si forumul nostru. Starul rus va veni alaturi de alti patinatori mari , la Bucuresti, in cadrul spectacolului Kings on Ice ce are loc pe data de 11 aprilie. Puteti castiga sase invitatii la acest eveniment, prin intermeduil onlinesport.ro, detalii aici.
Forum: ■ Sporturi de iarna
Ai fost practic jefuit de medalia de aur olimpica la Vancouver, am scris si noi la acel moment. Atunci ai dat niste declaratii mai diplomatice, a mai trecut ceva timp, ce crezi acum?Evgheni Plusenko: A fost o situatie foarte dificila sa accept decizia, din moment ce m-am simtit clar mai bun pe gheata. De atunci, am primit sprijin din multe parti, multa lume m-a asigurat de pretuire si incredere, spunandu-mi ca meritam aurul.Au fost niste incidente regretabilE la Moscova, bombele din metrou. Crezi ca vor afecta si Olimpiada de la Soci astfel de lucruri? Este socant ceea ce s-a intamplat la Moscova, sper ca autoritatile sa rezolve situatia. Nu cred ca la Soci vor fi probleme.Cum ai inceput patinajul, spune-ne niste amintiri.M-am nascut intr-o familie foarte saraca si am avut probleme de sanatate atunci cand eram mic. Mama mea a crezut ca sportul imi va fi folositor sa ma intaresc si m-a dus la niste cursuri de patinaj si patinaj artistic. Le-am iubit pe loc si a fost evident ca voi deveni patinator. Care a fost cel mai bun moment al carierei tale?
Castigarea medaliei de aur la Campionatul Mondial.Care a fost cel mai norocos moment la carierei?Faptul ca l-am intalnit pe antrenorul meu (Alexei Mishin). Ii datorez aproape tot ce am facut.Cum ai descrie patinajul, intr-un cuvant si intr-o propozitie sau fraza.Intr-un cuvant: viata mea. Intr-o propozitie: patinajul este zbor fara aripi.Esti sigur ca nu ai aripi, ai verificat ultima oara? Baietii de la trupa INXS spun ca toti avem aripi, dar unii nu stim de ce.(Rade)Urmeaza si alt star in patinajul rusesc, dupa tine?Rusia traieste timpuri grele in patinaujul artistic. Sunt si multi patinatori buni in alte tari, capabili sa dea replici puternice la medalii de aur. Insa, cred ca anii de traditie ai Rusiei nu poti fi stersi cu buretele, iar tara mea ramane cea mai mare din acest sport.Care sunt calitatile pe care ar trebui sa le aiba un tanar patinator ca sa porneasca la drum cu sanse?Este greu sa aleg doar cateva. Fara diligenta si tarie nu vei lua usor medalii. Gratia si afinitatea pentru muzica sunt alte avantaje.Onlinesport.ro are o comunitate importanta a fanilor patinajului artistic, atat oameni care citesc stiri, dar si care scriu pe Forum in aria dedicata acestui sport. Le poti spune, te rog, cateva cuvinte?Este o placere sa ma intalnesc cu ei fata in fata la Bucuresti. O sa avem o seara excelenta!Onlinesport: Vadim Cusnarencu

http://www.mediafax.ro/sport/mao-asada-campioana-mondiala-la-patinaj-artistic-video-galerie-foto-5783245/foto/?p=4#title

La capatul unui program liber antrenant si spectaculos in multe parti, japoneza Asada a triumfat la Torino, fiind secondata de campioana olimpica Yu-Na Kim si de Laura Lepisto, o surpriza placuta a continentului european.
Japoneza a avut un program fara greseala, combinand o tehnica perfecta cu o gratie innascuta, care i-a permis sa afiseze o parte artistica de mare efect. Fara indoiala au existat si marile emotii, mai ales ca lupta directa se dadea cu Mirai Nagasu, care avea doua puncte avans dupa programul scurt si parea mare favorita. Asada a spart gheata dupa Mondiale, cand nu a reusit sa obtina decat argintul, revansa fiind si mai dulce, avand in vedere ca tocmai Yu-Na Kim s-a clasat pe 2, dupa o revenire splendida la programul lung.Coreeanca a uitat de tot programul scurt facut praf si s-a autodepasit pe sine astazi, marele regret fiind ca nu a reusit o evolutie perfecta, ratand grav un triplu Salchow si un dublu Axel, altfel putand obtine chiar medalia de aur. O revenire spectaculoasa, de pe 7 pe 2, demna de o adevarata campioana olimpica, ce a reusit un sezon aproape splendid, drumul spre galele profesioniste fiind deschis si liber.Laura Lepisto a castigat o lupta acerba pentru medaliile de bronz, care s-a dat intre patinatoarele aflate pe locurile 3 si 7. Finlandeza a prins un program bun la Torino, fiind constanta in ambele zile, cu un usor plus astazi, cand si-a abjudecat bronzul mondial. O mare surpriza pentru cine a vazut evolutia ei la Olimpiada, Laura, ex-campioana europeana la Helsinki reusind sa treaca peste Miki Ando, C.Phaneuf, Carolina Kostner si chiar Mirai Nagasu, marea surpriza neplacuta din aceasta dupa-amiaza.Sportiva din America a clacat serios la programul lung, dupa ce fusese lidera la capatul primei parti. Totul a iesit prost pentru tanara de 16 ani, care a ratat mult la capitolul tehnic, partea artistica delicata practic nemaicontand. O mare sansa irosita pentru fata cu origini asiatice, care se aflase la un pas de o mare medalie mondiala, dupa acel loc 4 la JO din Vancouver.Clasamentul primelor 10 fete din lume:1- Mao Asada (JAP) 197,58 pct2- Yu-Na Kim (KOR) 190,79 3- Laura Lepisto (FIN) 178,62 4- Miki Ando (JAP) 177,82 5- Cynthia Phaneuf (CAN) 177,54 6- Carolina Kostner (ITA) 177,31 7- Mirai Nagasu (USA) 175,48 8- Ksenia Makarova (RUS) 169,64 9- Rachael Flatt (USA) 167,44 10- Viktoria Helgesson (SWE) 161,79

0903 760 100
Bucureşti Baneasa »Milano Bergamo
date: Sâm 11 Dec 10
clasă tarifară: Web
zbor: W6 757
decolează: BBU 16:50
aterizează: BGY 18:10

Step 1: Book your rental car in 4 stepsBergamo aeroportul (BGY), Bergamo, Italia (IT)11 Dec 2010 18:10:00 - 14 Dec 2010 18:10:00

Data rezervării: 23 Noiembrie 2010
Număr de confirmare: Q7PBBG
Statut rezervare: TRANZACŢIE CONFIRMATĂ
La check-in vi se va solicita prezentarea acestui cod de confirmare, împreună cu un act de identitate cu poză (paşaport sau card de identitate) pentru primirea cărţii de îmbarcare.

">
Pleacă spre - Bucureşti Baneasa (BBU) >> Milano Bergamo (BGY)
Sâmbătă, 11 Dec 10
Zbor W6 757
Plecare Bucureşti Baneasa (BBU) ora 16:50 şi sosire la Milano Bergamo (BGY) ora 18:10
Clic aici pentru ofertele promoţionale WizzCar. Reduceri de 20% la ofertele Wizz Car! Codul dv. promoţional este: WIZZ01DC15.Clic aici pentru ofertele de rezervare a camerelor de hotel! Reduceri de 20%!
Informaţii de contactDaniela AntonilaSat adjudeniAdjudeni 617466România(Tel.)40749724754(Tel. alternativ)40749724754danyela_bucuria@yahoo.com
PASAGERI
Daniela Antonila BBU: Check-in online Baggage: 0 bagaj
Rezumat preţ
Web
0.00
RON
Taxă de rezervare
21.00
RON
Taxe
59.00
RON
Preţ total
80.00
RON
Rezumat plată
Mastercard - TRANZACŢIE CONFIRMATĂ
XXXXXX4785
80.00
RON
Moneda în care se efectuează tranzacţia
19.56
EUR
Suma de plată
80.00
RON
Termeni şi condiţii
Wizz Air va aplica cu stricteţe următoarele reguli: - Aveţi dreptul să transportaţi bagaje de cală în greutate totală de până la 32 de kilograme pentru o taxă suplimentară şi un bagaj de mână cu o greutate maximă de 10 kilograme şi cu dimensiuni maxime de 55x20x40 centimetri, gratuit. - Numărul de bagaje pe care doriţi să le transportaţi în cală trebuie să fie indicat şi achitat în timpul procesului de rezervare (fie via wizzair.com sau prin intermediul centrului telefonic). Se pot adăuga bagaje suplimentare la o etapă ulterioară prin intermediul site-ului wizzair.com sau al Centrului Telefonic contra aceleiaşi taxe. În cazul în care achitaţi pentru bagaje suplimentare la aeroport, acestea vor fi supuse unei taxe de bagaje mai mari. În cazul în care pasagerul predă la check-in un număr mai mic de bagaje decât cel achitat, taxa de bagaje nu va fi returnată.- Direcţia, ora şi data zborului POT FI MODIFICATE cel târziu cu 3 ore înainte de plecare, plătindu-se o taxă de schimbare a acestora. În cazul în care preţul, taxele, tarifele şi cheltuielile aferente noului zbor, la data şi la ora pentru care a fost schimbat, sunt mai mari decât cele asociate cursei iniţiale, pasagerul va plăti diferenţa. - În cazul rezervărilor făcute printr-o linie aeriană Wizz Air - Wizz Air Bulgaria (cod de operare WAB), Wizz Air Ungaria (cod de operare WAH) sau Wizz Air Ucraina (cod de operare WAU) – cursele astfel rezervate nu pot fi înlocuite cu curse organizate de către o altă linie aeriană Wizz Air. Rezervările pentru cursele interne nu pot fi înlocuite cu rezervări pentru curse internaţionale şi nici invers. - Şi numele pasagerului de pe biletul rezervat poate fi schimbat, plătindu-se o taxă de schimbare a acestuia. - Numărul de locuri oferit la acest preţ este limitat şi poate să nu fie disponibil în cazul rezervărilor ulterioare făcute pentru cursa aceasta sau pentru alte curse. - Preţurile se pot modifica până în momentul cumpărării biletelor. - Prezentarea la aeroport pentru îmbarcare începe cu 2 ore înainte de ora programată pentru zbor şi se încheie cu 40 de minute înainte de aceasta în conformitate cu Orarul de Zbor al aeroportului Locului de Decolare. În cazul în care nu reuşiţi (a) să finalizaţi formalităţile de prezentare pentru îmbarcare în Intervalul de Prezentare pentru Imbarcare, sau (b) sa vă prezentaţi la imbarcare sau să ajungeţi la poarta de îmbarcare la timp, din oricare motiv, rezervarea dvs. va fi anulată, vi se va refuza îmbarcarea, si vă vom returna contravaloarea Preţului Total din care se vor deduce contravaloarea Taxelor pentru Alte Servicii şi Taxa pentru Rezervarea Locului.
Condiţii de călătorie
Aşa cum este folosit în cadrul acestui contract, 'bilet’ înseamnă fie documentul denumit 'Bilet pasager şi înregistrare bagaje’, fie documentul denumit 'Itinerariu/Chitanţă’ emis de către transportator sau în numele acestuia şi, dacă este cazul, documentul de îmbarcare; 'deplasare’ este echivalent cu 'transport’; 'transportator’ înseamnă toate liniile aeriene de transport care transportă sau se ocupă de transportul pasagerului sau al bagajelor acestuia în baza acestui contract, sau care asigură alte servicii, auxiliare transportului aerian; 'Convenţia de la Varşovia’ se referă la acea Convenţie de unificare parţială a regulamentului de transport internaţional aerian, semnată la Varşovia la 12 octombrie 1929, sau aceeaşi Convenţie cu modificările aduse la Haga, la 26 septembrie 1955, în funcţie de caz.

Shen Xue şi Hongbo Zhao au obţinut un punctaj total de 216,57, fiind urmaţi de compatrioţii lor Qing Pang şi Jian Tong, cu 213,31 puncte.

Locul trei a revenit perechii germane Aliona Savcenko - Robin Szolkowy, cu 210,60 puncte.

Campionii europeni, ruşii Yuko Kavaguti şi Alexander Smirnov au acumulat 194,77 puncte şi au ocupat locul patru.

Shen Xue şi Zhao Hongbo, soţ şi soţie, au devenit primii sportivi chinezi campioni olimpici în proba de perechi. Shen Xue, în vârstă de 31 de ani, şi Zhao Hogbo, în vârstă de 36 de ani, patinează împreună de 18 ani, şi au ocupat locul trei la JO din 2002 şi 2006.

Retraşi din competiţie după al treilea titlu mondial al lor, în 2007, cuplul chinez a decis să revină în acest sezon, la dorinţa lui Zhao Hongbo, pentru a câştiga aurul olimpic. În 2002, cei doi au devenit primii chinezi campioni mondiali.

Patinaj Artistic


Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Grupa: j111

An de studiu: 1
2010

Materia: Istoria Educaţiei Fizice Şi Sportului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Patinaj_artistic



Sportiva Luca Roxana, se poate mandri cu numeroase participari la Campionatele Europene si Mondiale de patinaj, cel mai bun rezultat al sau fiind locul 15 la Campionatele Europene de Patinaj din 2006. Obiectivul ei pincipal este participarea la cea de-a treia Olimpiada din cariera sa de patinatoare, obiectiv foarte greu de realizat in cariera unui de sportiv de performanta. Urmatoarea Olimpianda de iarna va avea loc in anul 2010 la Vamcouver, Canada, unde speram ca si tara noastra sa fie reprezentata cu mandrie, asa cum s-a intamplat la editiile anterioare, de catre cei 2 sportivi ai nostri, Roxana Luca si Kelemen Zoltan. De aceea cerem ajutorul autoritatilor romane in sustinerea acestui sport minunat si cu traditie in tara noastra, sport aflat pe cale de disparitie. Kelemen Zoltan, in varsa de numai 22 de ani, originar din Miercurea Ciuc, este reprezentantul tinerei generatii din Romania, care a participat anul trecut la Campionatele Europene si Mondiale, el aflandu-se de abia la debutul carierei sale. Insa lipsa nunor conditii umane de antrenament (frig, gheata de proasta calitate etc) precum si functionarea patinoarului maxim 5 luni pe an, il impiedica sa ajunga la mari performante, asemenea precedesorilor sai, Cornel Gheorghe, Gheorghe Chiper, Vasile Adrian, Marius Negrea etc. Toti acesti sportivi romani sunt foarte cunoscuti si indragiti in alte tari dar nu in Romania. De aceea este pacat ca nimeni nu se implica in mediatizarea si popularizarea acestui sport in tara noastra, de altfel singurul sport de iarna care ar putea fi practicat cu succes in capitala Romaniei pe toata durata anului.Singura sansa de dezvoltarea in Romania a patinajului artistic o reprezinta construirea de urgenta in Bucuresti a unui patinoar artificial modern, care sa corespunda noilor standarde internationale. Aceasta reprezinta o conditie absolut necesara pentru a putea solicita Federatiei Internationale de Patinaj Artistic organizarea in viitor a unor competitii de mare anvergura, cum sunt Campionatele Europe si Mondiale de Patinaj artistic. (Federatia Internationala de Patinaj este dispusa sa ajute tarile mai putin dezvoltate, cum e Romania, Bulgaria. In acest sens anul trecut Bulgaria, care dispune de 3 patinoare artificiale in capitala tarii, a fost gazda Campionatelor Mondiale de Juniori). Dar facand o comparatie dpdv al conditiilor in cadrul acestui sport, Romania se afla pe ultimul loc in Europa, tarile vecine noua, cum ar fi Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Slovacia chiar si Iugoslavia fiind cu mult peste tara noastra.Organizarea de competitii de mare anvergura in Bucuresti ar atrage un numar foarte mare de turisti straini, incasari foarte mari de la spectatori, televiziune (tinand cont ca pe plan international patinajul artistic este cel mai mediatizat sport de iarna). De asemenea se pot obtine profituri foarte mari prin organizarea de spectacole, reviste pe gheata, prin aducerea unor patinatori de renume international, asa cum s-a intamplat anul trecut, cand a venit la noi in tara Evgheni Plusenko, impreuna cu noua sa trupa intitulata “King of Ice”. Evgheni Plushenko a patinat pe muzica renumitului violonist Ervin Marton.In ciuda tuturor conditiilor vitrege intampinate atat de organizatorii spectacolului, de artistii ghetii cat si de publicul dornic de astfel de spectacole, totusi spectacolul a avut un success neasteptat de mare. Toate biletele pentru cele 2 spectacole sustinute au fost vandute cu cel putin 2 luni inainte. Datorita succesului imens pe care l-a avut revista pe gheata a fostului mare campion olimpic, si in martie, anul acesta, Plushenko a revenit in capitala tarii noastre cu un nou spectacol prezentat de trupa sa, spectacol care din nou s-a dovedit a avea un success imens. Insa, datorita conditiilor improprii pentru sustinerea unui astfel de spectacol pe gheata atat pentru patinatori cat si pentru spectatori, spectacolul nu a a mai avut loc pe patinoarul artificial Mihail Flamaropol, ci la Polivalenta, de asemenea aflata intr-o stare improprie desfasurarii unor astfel de spectacole.
OBIECTIVELE FEDERATIEI ROMANE DE PATINAJ: Organizarea in cel mai scurt timp posibil a unor competii de mare anvergura in Capitala Romaniei, cum sunt Campionatele Europene si MondialeChiar in acest sens, anul acesta s-a primit la Federatia Romana de Patinaj o invitatie adresaa tarii noastra de a organiza in 2011 Campionatele Europene de Patinajin Capitala Romaniei -singura pana in prezent incapabila de a organiza astfel de competitii majore, care ar aduce numai beneficii tarii noastre.In 2013 – C.O.R. A preluat organizarea unei competitii internationale de tineret, numita “JOCURILE OLIMPICE ALE TINERETULUI”.In 2022 C.O.R. Se va inscrie pentru organizarea in 2022 a Olimpiadei de Iarna in Romanaia. Dar pentru a primi dreptul de a organiza o Olimpiada, tara noastra trebuie sa organizeze cu cel putin 10 ani inainte Campionate Europene sau Mondiale, pentru a demonstra Federatiei Internationale capacitatea noastra organizatorica La 3 milioane de locuitori, un patinoar poate fi eficient din public, pentru recreere, pentru spectacole, reviste pe gheata si poate fi folosit si pentru perfomanata (pentru practicarea hocheiului, patinajului viteza, short track-ului si a patinajului artistic). Un patinoar cu o administratie eficienta poate deveni o sursa de venit la Bugetul local. Existenta unui patinoar in Bucuresti este absout necesar intr-o capitala, duce la cresterea calitatii vietii, oferind posibilitatea unui sport de agrement pentru copii si tineri pe perioada iernii, in special. Existenta unui patinoar este singura alternativa petru sporturile de iarna in capitala. ARBITRA INTERNATIONALA DE PATINAJ ARTISTICMARINA BESCHEA

Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de piruete şi acrobaţii pe o suprafaţă acoperită de gheaţă. Competiţiile sunt atât individuale cât şi pe perechi.
Istorie
Primele patine sunt construite din os de animal legate de picior cu piele de animal.
În secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul.
În secolul XVI olandezii au adus îmbunătăţiri patinelor adăugând şi metalul.

1882: La Viena, norvegianul Axel Paulsen a inventat săritura Axel (cu o rotaţie şi jumătate).
1892: S-a înfiinţat Federaţia Internaţională de Patinaj
1904: La Melbourne, Australia se deschide primul patinoar.
1904: Femeile participă la competiţii individuale la Davos, Elveţia.
1908: Patinajul se află în rândul sporturilor olimpice de vară. Sonja Henie revoluţionează această disciplină sportivă.
1909: La Stockholm, suedezul Ulrich Salchow inventează saltul care îi poartă numele.
1910: La Berlin, germanul Werner Rittberger inventează saltul care îi poartă numele.
1913: La Engelman, austriacul Alois Lutz inventează saltul care îi poartă numele.
La JO de la Chamonix din 1924, patinajul devine sport olimpic de iarnă, cu probe individuale masculine şi feminine şi proba de perechi. Dansul pe gheaţă a fost adăugat în rândul probelor olimpice în 1976, la Innsbruck.
1925: Suedezul Gillis Grasfström reuşeşte saltul Dublu Salchow.
1928: Primul titlu olimpic pentru norvegiana Sonja Henie, care va recidiva în 1932 şi în 1936.
1944: Americanul Richard Button reuşeşte Dublu Lutz.
1962: La Praga, americanul Donald Jackson reuşeşte Triplu Lutz.
1978: La Campionatele Mondiale de la Otawa, canadianul Very Taylor reuşeşte Triplu Axel.
1988: La Campionatele Mondiale de la Budapesta, canadianul Kurt Browning reuşeşte primul salt quadruplu.
Regulament
Probele patinajului artistic sunt în numar de patru:
probele individuale, masculin şi feminin
proba de perechi
proba de dans
Probele individuale, masculine şi feminine
Concurenţii sunt notaţi după două programe separate: programul scurt şi programul liber.
Programul scurt
constă din 8 elemente obligatorii: 3 sărituri, 3 piruete şi 2 secvenţe de paşi rapizi.
patinatorul îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate efectua elementele obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
fiecare ratare a elementelor obligatorii determină o penalizare.
Primii 24 de patinatori la programul scurt avansează la programul liber.
Programul liber
nu are elemente obligatorii.
concurentul alege muzica, tema şi coregrafia şi poate efectua sărituri foarte dificile, piruete şi paşi combinate cu mişcări artistice.
arbitrii evaluează dificultatea programului, varietatea lui, acurateţea, încrederea şi viteza, precum si interpretarea artistica.
limita de timp pentru programul liber este de 4 min. 30 sec.
Proba de perechi
În proba de perechi este esenţială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate.
Programul scurt
conţine 8 elemente obligatorii (ridicări, sărituri, spirale, piruete, etc.)
perechea îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate executa mişcările obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
Programul liber
programul liber nu are elemente tehnice obligatorii.
limita programului este de 4 min. şi 30 sec.
Proba de dans
Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheaţă, importante sunt ritmul, interpretarea muzicii şi precizia paşilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluţiei.
Dansul obligatoriu
toate perechile execută acelaşi dans, ritmul şi paşii specifici trebuind să fie executaţi în aceeaşi manieră.
contează 20% din totalul scorului final.
Dansul original
patinatorilor li se impune un anumit ritm (tango, passo doble etc.), iar ei trebuie să execute o versiune originală cu mişcări la alegere.
limita de timp este de 2 min.
conteaza 30% din scorul final.
Programul liber
nu are elemente obligatorii, acest lucru permiţând concurenţilor să-şi expună întreaga gamă de elemente tehnice şi artistice, pe un fond muzical şi o coregrafie la alegere.
limita de timp este de 4 min.
contează 50% din scorul final.
Patinajul în România
În România, patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul Floreasca.

Evan Lysacek (USA)

Kim Yu-na (KOR)

(CHN)
Shen XueZhao Hongbo

FUNCTIA REFLEXA

Realizeaza legatura intre partile componente ale organsimului si intre organism si mediu.Este coordonata de catre centrii nervosi din substanta cenusie.

Functia reflexa

Se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este arcul reflex.Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.

Calea esenţiale neuronale implicate într-un motor reflex, care se leagă de stimulare, receptorul activat senzoriale, şi răspunsul. A motor reflex arc usually consists of five elements; receptor, sensory neurone, an integration centre (eg an association neurone in the central nervous system; this may be absent in some reflex arcs), a motor neurone, and a muscle that acts as the effector. Un motor cu arc reflex, de obicei, este format din cinci elemente; receptorilor, neuronilor senzoriale, un centru de integrare (de exemplu, o asociaţie neuronilor din sistemul nervos central, care poate fi absent în unele arcuri reflex), un neuronului motor, şi un muşchi care acţionează ca efectoare.

Memoria

Memoria este un proces psihic care constă în întipărirea, recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor, sentimentelor, mişcărilor, cunoştinţelor etc. din trecut. Memoria defineşte dimensiunea temporală a organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal – trecut, prezent, viitor.
Graţie memoriei, fiinţa noastră psihică, eul, dobândeşte continuitatea identităţii în timp. Fără dimensiunea mnezică, am trăi numai prezentul clipei, am fi în permanenţă puşi în faţa unor situaţii noi, pentru care nu am dispune de nici un fel de experienţă elaborată, de nici un procedeu de abordare şi rezolvare, ne-am zbate permanent în jocul încercărilor şi erorilor,adaptarea devenind, practic, imposibilă.
Memoria umană a cunoscut o amplă dezvoltare istorică, în cursul căreia şi-a restructurat atât schema de funcţionare internă, prin trecerea de la forme imediate la forme mediate (prin limbaj şi procedee mnemotehnice de natură logică), cât şi aria de cuprindere, ajungând să înregistreze şi să conserve informaţii despre toate genurile de fenomene şi evenimente, precum şi întreaga gamă de experienţe, accesibile la nivel individual şi comunitar.
Latura remarcabilă a evoluţiei memoriei umane constă în diferentierea şi individualizarea capacităţii reactualizarii , care permite valorificarea propriu-zisă a informatiei şi experienţei stocate, şi desfăşurarea unor activităţi mintale autonome, în care trecutul se leagă de prezent, iar prezentul de viitor. La om, memoria nu este concentrată şi localizată într-un singur bloc, ci este distribuită mecanismelor care realizează funcţiile şi actele psihocomportamentale specifice. Aşadar, spre deosebire de computer, creierul uman posedă nu doar un singur bloc memorativ, ci mai multe, între care există conexiuni bilaterale. Între modul de funcţionare a memoriei şi modul de funcţionare alperceptiei, reprezentarii şi gandirii există o condiţionare reciprocă profundă: dereglarea verigii memorative determină tulburări serioase în desfăşurarea proceselor pe care le susţine (percepţie sau gândire), iar dereglări la nivelul procesului specific afectează funcţionarea bazei lui memorative.
Tipuri de memorie
Aplicarea primului criteriu permite identificarea a doua forme mari ale memoriei: memoria involuntara sau neintentionata si memoria voluntara sau intenzionata
Memorarea involuntara sau neintenţionată se realizează în mod cotidian, în procesul perceperii diferitelor obiecte, situaţii, întâmplări şi în cursul desfăşurării diferitelor activităţi. Este aceea care, în toate cele trei faze – engramare, păstrare, reactualizare – se realizează fără existenţa unui scop mnezic precis şi fără controlul voinţei conştient focalizat. Deşi se desfăşoară permanent, nu numai pe fondul stării de veghe, ci uneori, şi în somn, prezenţa ei se înregistrează de către conştiinţă post festum. Ne dăm seama că în repertoriul experienţei anterioare apar „elemente“ pe care nu ne puseserăm în gând să le memorăm şi să le păstrăm sau că, la un moment dat, câmpul conştiinţei ne este invadat de ‚amintiri“, pe care nu le-am „comandat“ în mod intenţionat. Memoria involuntară acoperă un vast teritoriu al existenţei noastre cotidiene şi ne înzestrează zilnic, fără să depunem vreun efort de concentrare a atenţiei, cu informaţii, impresii şi experienţe ce pot fi mai târziu de un real folos. Forţa ei de manifestare este atât de mare, încât îi permite să se realizeze chiar în paralel cu memoria voluntară, ea operând exact asupra acelor elemente pe care aceasta din urmă le are sau le omite. Memorarea involuntară ţine cu precădere de însuşirile native ale mecanismelor cerebrale şi prin intermediul ei se poate pune în evidenţă capacitatea bazală de engramare-stocare a creierul
Memoria voluntară sau intenţionată este forma esenţială de organizare şi manifestare a capacităţii mnezice a omului, ea fiind strâns conectată şi integrată motivelor şi scopurilor activităţilor specifice, începând cu activitatea de joc şi terminând cu activitatea de creaţie. Structura conţinutului informaţional şi repertoriul operaţional-instrumental al oricărei profesii sunt rodul memoriei voluntare. Caracteristica ei principală rezidă în prezenţa şi formularea expresă a sarcinii şi scopului de fixare (memorare) şi păstrare, în vederea uzului ulterior, mai apropiat sau mai îndepărtat în timp. Sarcina pe baza căreia se montează şi funcţionează mecanismele memoriei voluntare poate fi formulată din afară sau de către subiectul însuşi, şi ea vizează grade diferite ale completitudinii şi exactităţii. În acest caz, procesul de engramare-fixare se desfăşoară ca activitate psihică dominantă, iar nu ca activitate paralelă şi secundară, ca în cazul memorării neintenţionate. Toate procesele psihice specifice – percepţia, gândirea (analize logice, evaluări, înţelegere), voinţa sunt subordonate şi instrumentează memorarea.
În cazul memorării intenţionate, subiectul simte efortul mental, cum se mobilizează expres pentru a percepe şi conştientiza cât mai clar fiecare „element“ al materialului în vederea fixătii cât mai exacte, rapide şi complete.Este şi firesc ca, în asemenea circumstanţe, randamentul memorării să fie superior celui înregistrat de o memorare involuntară
Inteligenţa emotională
Inteligenţa emoţională este capacitatea personală de identificare şi gestionare eficientă a propriilor emoţii în raport cu scopurile personale (carieră, familie, educaţie etc). Finalitatea ei constă în atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter şi intra-personale. Chiar daca o persoană are suficiente cunoştinţe şi idei inteligente, daca nu îşi cunoaşte şi nu reuşeşte să-şi gestioneze emoţiile şi sentimentele, poate întâmpina dificultăţi în încercarea de a-şi construi relaţiile cu ceilalţi sau o carieră profesională de succes. Persoanele cu un înalt grad de autocunoaştere îşi dau seama cum sentimentele lor îi afectează, atât pe ei, cât şi pe cei din jur. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale ne permite să ne punem în valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigură reuşita, atât în plan personal, cât şi în cel profesional.
Elementele inteligentei emoţionale:
1. Cunoaşterea emoţiilor personale
Cunoaşterea emoţiilor personale presupune identificarea şi exprimarea lor coerenta, într-un context dat. În orice relaţie exprimăm informaţii, sentimente, fapte, amintiri. Uneori însă, ne este greu să exprimăm clar ceea ce vrem să spunem sau simţim - nu suntem coerenţi, iar alteori ne este greu să înţelegem ceea ce ni se spune - intenţia care se ascunde in spatele cuvintelor. Aceste situaţii sunt generatoare de conflict.
Pentru a le evita este important să putem codifica şi decodifica mesajele transmise, la nivelul verbal sau non-verbal, astfel încât să transmitem şi să înţelegem corect sensul mesajelor.
2. Gestionarea emoţiilor
Gestionarea emoţiilor se referă la capacitatea noastră de a alege modalitatea prin care ne vom exprima într-o anumită situaţie.
Pentru a ne gestiona emoţiile este important să ţinem cont de:
• Ce exprimăm?
• Cum exprimăm?
• Când exprimăm?
• Unde exprimăm?
• Cui exprimăm?
3. Direcţionarea emoţiilor către scop
Scopul este criteriul după care ne gestionăm emoţiile. Este important să ţinem cont de ceea ce vrem să facem sau să obţinem, în mod concret:
• durata în timp - când vrem să atingem scopul
• participanţi - de cine avem nevoie
• strategie - ce paşi trebuie urmaţi
• resurse - de ce avem nevoie
4. Empatia
Este capacitatea de a intui sau de a recunoaşte emoţiile celorlalţi. Empatia nu înseamnă să trăim emoţiile altor persoane, ci să le înţelegem pornind de la experienţele noastre.
5. Capacitatea de a construi relaţii interpersonale pozitive
Arta inteligentei emoţionale se rezumă în cadrul acestei componente.
Astfel, avem posibilitatea de a ne crea propriile relaţii folosind elementele menţionate până acum: ne fixăm scopurile, ne canalizam energia şi emoţiile în funcţie de scop (folosind empatia ca instrument), ne exprimam şi identificăm emoţiile într-un mod coerent. Vom fi conştienţi de responsabilitatea noastră şi a celorlalţi în relaţiile interpersonale. Acest lucru ne va ajuta să reducem conflictele şi să comunicăm eficient.
Gandirea si Creativitatea
Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin "creare", care înseamnă "a zămisli", "a făuri", "a crea", "a naşte". Creativitatea defineşte un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârşeşte şi cuprinde atât originea cât şi scopul
Conceptul de creativitate, unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat vreodată ştiinţa, este încă insuficient delimitat şi definit. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creativ, ca şi prin diversitatea domeniilor în care se realizează creaţia. După unii autori, acest lucru se întâmplă ori de câte ori o noţiune este difuzată de la un grup restrâns de specialişti la o populaţie mai largă, pierzându-şi astfel caracterul univoc, stabilitatea şi rigoarea
. Creativitatea este un proces mental şi social care implică generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minţii creative între idei sau concepte existente.Creativitatea este un concept multidimensional şi se poate manifesta în multiple domenii. Identificarea şi cuantificarea naturii creativităţii constituie obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie socială, ştiinţe cognitive, arte, inteligenţă artificială, filozofie, economie, management etc. şi deci la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativităţii rezidă în asocierile particulare ale acestui concept cu artele, în natura complexă a creativităţii şi în varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Mulţi oameni asociază creativitatea în special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". Aşa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamentală pentru progresele din ştiinţe, din matematică, tehnologie, politică, afaceri şi în toate domeniile vieţii cotidiene.

Nu este vorba de un proces de degradare, ci de asimilare a gândirii logice individuale la gândirea socială.
Creativitatea a fost definita ca procesul interpersonal sau intrapersonal al carui rezultat sunt produse originale, semnificative si de o inalta calitate. In cazul copiilor, accentul ar trebui pus pe proces, adica pe dezvoltarea si generarea de idei originale, care pare sa fie baza potentialului creativ. In intelegerea acestui fenomen, este util sa consideram diferentele dintre gandirea convergenta si cea divergenta. Problemele asociate cu gandirea convergenta au de obicei o singura solutie corecta. Gandirea divergenta, in schimb, cere celui care rezolva problema generarea mai multor solutii, putine dintre acestea fiind noi, de o calitate inalta si functionale - intr-un cuvant, creative.
Creativitatea reprezinta mai mult decat a avea si a folosi un talent artistic sau muzical. In acest context, talentul se refera la posesia unui inalt grad de indemanare tehnica intr-un domeniu specializat. Astfel, un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fara insa a reusi sa provoace emotii sau, de exemplu, sentimentul ca acea opera este unica. Este de asemenea important sa tinem cont de faptul ca creativitatea nu se manifesta doar in muzica, arta si scris ci in toate domeniile curiculare, in stiinta, dar si in studiile sociale. In cazul copiilor mici, creativitatea ar trebui sa se axeze pe proces: generarea de idei. Acceptarea ideilor multiple de catre adulti intr-o atmosfera non-evaluativa va ajuta copiii sa genereze din ce in ce mai multe idei sau sa treaca la stadiul urmator, cel de evaluare de sine. Pe masura ce copiii isi dezvolta abilitatea de evaluare a ideilor proprii, astfel calitatea lor si generarea de solutii devin din ce in ce mai importante. La aceasta varsta, accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii, deoarece acesti copii isi exploreaza capacitatea de generare si evaluare ale solutiilor problemei si isi revizuiesc ideile bazandu-se pe aceasta evaluare. Evaluarea de catre terti si criteriile pentru determinarea solutiilor semnificative ar trebui folosite numai in cazul adolescentilor mari sau al adultilor.
Gândirea reprezintă nivelul cel mai înalt de prelucrare şi integrare a informaţiei despre lumea externă şi despre propriul nostru EU. Prin ea se realizează saltul calitativ al activităţii de cunoaştere de la particular la general, de la accidental la necesar, de la simpla constatare a existenţei obiectului la interpretarea şi explicarea lui legic-cauzală, se face trecerea de la procesele psihice cognitiv senzoriale la cele cognitiv superioare.Prin urmare, gândirea este procesul psihic de reflectare mijlocită şi generalizat-abstractă - sub forma noţiunilor, judecăţilor şi raţionamentelor - a însuşirilor comune, esenţiale şi necesare ale obiectelor şi a relaţiilor legice, cauzale între ele. Caracterul mijlocit al gândirii constă în aceea că ea operează nu direct asupra realităţii, ci asupra informaţiei furnizate de percepţii şi reprezentări. Desfăşurarea ei presupune întotdeauna fie existenţa unei informaţii care se extrage în prezent în cadrul contactului senzorial cu obiectul, fie a unei informaţii evocate din tezaurul memoriei. În acest fel, chiar produsele unei activităţi a gândirii devin, la rândul lor, obiect al unui proces ulterior de gândire. Gândirea se organizează ca un sistem multifazic, întinzându-se pe toate cele trei coordonate temporale: trecut, prezent şi viitor. Ea realizează o permanentă corelare între diversele momente şi stări ale obiectului: foloseşte informaţia despre trecutul obiectului pentru a explica prezentul lui, integrează informaţia despre trecutul şi prezentul obiectului pentru a determina starea lui în viitor. Ea realizează o reflectare de tip predictiv, anticipativ, pe lângă funcţia interpretativ-explicativă, dobândind şi o funcţie creatoare: elaborarea de modele, proiecte şi planuri ideale pe baza cărora, în cursul activităţii practice, se realizează noi obiecte, noi configuraţii ale mediului înconjurător.Fiind procesul de cunoaştere de rangul cel mai înalt, care asigură pătrunderea în esenţa lucrurilor, înţelegerea relaţiilor logice dintre acestea, explicarea şi interpretarea lor, şi care face posibilă rezolvarea problemelor complexe, de ordin teoretic şi practic, gândirea ocupă un loc central în sistemul psihic uman.
Somnul este o stare fiziologică periodică şi reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conştienţei, prin abolirea parţială a sensibilităţii şi încetinirea funcţiilor vieţii organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcţiilor secretorii). În timp ce mulţi dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puţin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deşi importanţa somnului nu poate fi discutată, oamenii de ştiinţă nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru supravieţuirea noastră. Alternanţa stării de veghe-somn reprezintă o particularitate a bioritmicităţii proceselor fiziologice, care decurg într-un organism dotat cu sistem nervos. Determinismul bioritmurilor circadiene veghe-somn este reglat printr-un “ceas intern”, având o componentă ereditară şi una elaborată în ontogeneză, în funcţie de condiţiile mediului fizic, familial şi social. O serie de factori, printre care activitatea fizică şi intelectuală, condiţiile de viaţă, variaţiile neperiodice ale programului de lucru etc., pot influenţa durata somnului. Trebuie menţionat efectul emoţiilor şi al durerii asupra ritmului nictemeral (circadian). Sincronizarea bioritmurilor este controlată de sistemul nervos, endocrin, fiind influenţată de intensitatea luminii şi de alternanţa lumină-întuneric. Sistemul limbic (în special prin hipocamp) poate produce o stare de excitaţie crescută a formaţiunilor implicate în starea de veghe şi o inhibiţie a celor implicate în somn, producând trezire şi insomnie.
Mecanismele neurofiziologice ale somnului
Asupra mecanismului de producere a somnului au fost propuse mai multe ipoteze. Conform unei ipoteze somnul este un proces pasiv, datorat oboselii neuronilor care menţin starea vigilă, astfel constituind o perioadă de odihnă a creierului. Toate datele investigaţiilor neurofiziologice însă, indică că, în diferite etape ale somnului activitatea neuronală a creierului nu încetează, ci are o complexitate egală cu cea din starea de veghe.
O altă ipoteză – a inhibiţiei active - susţine că în creier există centri, care induc în mod activ starea de somn, prin inhibarea sistemului activator ascendent din formaţia reticulară. În determinarea alternanţei somn-veghe, în afara structurilor participante la starea de conştienţă (trunchiul cerebral şi nucleii bazali, formaţiunea reticulară - sistemul activator ascendent (SAA), hipotalamusul posterior, scoarţa cerebrală, sistemul “centrencefalic”), participă şi unele zone ale somnului în număr de cinci, diseminate în porţiunea anterioară a formaţiunii reticulare a trunchiului cerebral, situate una la nivel bulbar, alta la nivel pontin şi trei la nivelul nucleilor cenuşii centrali.
Se cunosc două tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasică a somnului) şi somnul paradoxal. Somnul lent (somnul cu unde lente sau faza NREM-non-rapid eye movement) este caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj şi sincrone cu frecvenţa 12-14 cicli pe secundă (c/sec). În această fază a somnului se produc o serie de modificări funcţionale: diminuarea frecvenţei mişcărilor respiratorii cu scăderea ventilaţiei pulmonare, bradicardie, scăderea uşoară a presiunii arteriale prin scăderea volumului sanguin şi vasodilataţie periferică, creşterea uşoară a debitului sanguin cerebral, modificări minime în concentraţia principalilor constituienţi sanguini, creşterea eozinofilelor sanguine şi a STH-lui, scăderea fluxului sanguin renal, uşoară hipotermie, menţinerea reflexelor spinale, reducerea tonusului muşchilor scheletici etc. În afara modificării conştiinţei, în faza de somn lent se produc şi importante modificări în activitatea SNC: creşterea pragului multor reflexe, posibilitatea apariţiei reflexelor patologice, diminuarea uşoară a reflexelor osteo-tendinoase, contracţia tonică a sfincterelor vezicii urinare şi anal.
Somnul cu unde rapide sau paradoxal (faza REM- rapid eye movement) alternează cu perioadele de somn lent. Denumirea respectivă se datorează faptului, că în această perioadă subiectul este foarte agitat, cu mişcări oculare şi cu modificări fiziologice diferite de cele din faza de somn lent şi care în ansamblu sugerează un somn superficial, deşi în realitate profunzimea somnului este mai mare. Cele două modalităţi de somn, deşi diferite comportamental, sunt intim legate între ele, în sensul că somnul lent ar acţiona ca un mecanism primar de inducere a somnului paradoxal sau ca o precondiţie a acestuia. Somnul este unanim considerat ca rezultatul unei activităţi nervoase, dar mecanismele sale fiziologice au fost diferit interpretate: “oboseală sinaptică a neuronilor SAA, suprimarea stimulilor aferenţi interoceptivi activatori, hiperactivitatea centrilor ce induc somnul (prin stimuli monotoni care nu trezesc interes, dar produc fenomenul de obişnuinţă), concomitent cu slăbirea activităţiim centrilor de trezire.
Mecanismele biochimice ale somnului
Bazele biochimice ale somnului până în prezent nu sunt pe deplin definite. Este foarte probabil, că aminele biogene şi, în special, serotonina, să inducă şi să controleze stările de veghe şi de somn. Implicarea serotoninei în “biochimia” somnului e sugerată de o serie de constatări. Astfel L-triptofanul creşte faza paradoxală a somnului iar rezerpina, care produce o depleţie a monoaminelor din creier, exercită efect similar. În favoarea participării aminelor biogene în biochimia somnului pledează şi următoarele constatări experimentale: neuronii nucleilor rafeului median al trunchiului cerebral conţin cantităţi mari de serotonină, iar porţiunile laterale ale punţii - cantităţi mari de noradrenalină (norepinefrină); depleţia serotoninei din creier sau blocarea farmacologică a sintezei acesteea produc o dereglare atât a somnului cu unde lente, cât şi a celui paradoxal; administrarea de 5-hidroxitriptofan (precursor al serotoninei) ameliorează somnul în insomnie; administrarea de rezerpină – substanţă ce induce depleţia serotoninâei şi norepinefrinei în creier – produce insomnie, în timp ce administrarea de 5-hidroxitriptofan restabileşte rapid somnul lent, însă nu şi cel paradoxal. În mecanismele biochimice ale somnului un rol important îi revine norepinefrinei. Astfel, drogurile prin inhibiţia sintezei norepinefrinei suprimă somnul rapid, dieta bogată în fenilalanină (precursor al norepinefrinei) provoacă o tulburare atât a somnului, cât şi a memoriei. Blocarea căilor noradrenergice de către 6-hidroxi-dopa, care diminuează conţinutul de noradrenalină (NA) în mezencefal, reduce starea de veghe şi perioada somnului paradoxal. Amfetamina micşorează durata atât a somnului lent, cât şi a celui paradoxal. Posibil, semnificaţia biologică a somnului constă în menţinerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Există dovezi experimentale care pledează pentru participarea adenozinei la producerea somnului. Injectarea de adenozină în ventriculul cerebral la şobolani, prelungeşte durata somnului lent, pe când cofeina şi alte metilxantine provoacă insomnie prin blocarea receptorilor adenozinici. Este confirmată reciprocitatea şi conexiunea sistemelor serotonin- şi noradrenergice în mecanismele reglării ciclurilor veghe-somn. Astfel, inhibiţia sintezei serotoninei şi lezarea nucleilor trunchilui cerebral provoacă insomnie, iar lezarea fusului noradrenergic dorsal provoacă hipersomnie, însoţită cu mărirea fazei somnului paradoxal şi a metabolismului serotoninei. Deşi serotonina participă în reglarea ambelor faze ale somnului, şi în particular a somnului paradoxal, mecanismele de bază a acestuia sunt determinate de sistemul noradrenergic şi, probabil, de sistemul colinergic, de neuroni localizaţi în locus coeruleus (LC), de unde începe sistemul ascendent noradrenergic. Astfel, colinoliticele (atropina, hemicolina) administrate direct în LC suprimă faza paradoxală a somnului, fiind un argument in favoarea participării mecanismului noradrenergic în declanşarea somnului rapid. În prezent, din ţesutul creierului, sânge, lichidul cefalo-rahidian au fost separate substanţe, în special de natură proteică, denumite “factori ai somnului” (delta-factor, factorul S etc.), care provoacă somnul cu unde lente. Probabil, în faza cu unde lente a somnului se formează factori, ce activează mecanismele fazei somnului paradoxal. O dovadă a existenţei factorilor umorali este şi posibilitatea reglării umorale a fazelor somnului. Aceste date privind heterogenitatea somnului de noapte ca aspect electrografic şi comportamental precum şi cele privind stucturile şi mecanismele biochimice implicate în determinarea lui au permis o sistematizare şi o interpretare mai fundamentală cu problemele legate de patologia somnului.
Ritmurile circadiene
"Ceasul biologic" al fiecărei persoane corespunde în mare aproximaţie cu ciclul unei zile, iar de fapt, "circadian" înseamnă "aproximativ o zi". Ciclul de veghe şi somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealaltă, cu cât temperatura scade, starea de somnolenţă începe să apară. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lungă pe parcursul nopţii şi una scurtă, la amiază, când mulţi oameni obişnuiesc să doarmă sau cel puţin să se odihnească, oprindu-se din alerta obişnuită celorlalte momente ale zilei.
Cercetătorii au aflat că atunci când oamenii sunt îndepărtaţi de orice sursă a timpului exact (ceasuri, lumina solară etc.), "ceasul" lor intern pare să funcţioneze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Dacă "ceasul biologic" se desincronizează cu cel al societăţii, încep să apară probleme legate de somn.
Fazele somnului Exista cinci faze prin care fiecare dintre noi trece in fiecare noapte. Pana in anul 1950 somnul a fost considerat a fi perioada de timp pe parcursul careia activitatea cerebrala era inactiva. Visele erau intelese ca fiind acte de natura demonica sau raspunsurile date in timpul noptii de catre un creier bolnav. Odata cu aparitia electroencefalogramei (EEG) ideile asupra somnului si implicit a viselor s-au schimbat. Prima faza a somnului se numeste faza Alfa si se caracterizeaza prin miscarea neregulata a ochilor,scaderea temperaturii corporale, incetinirea ritmului cardiac. Aceasta prima etapa a somnului dureaza intre zece- douazeci de minute iar imaginile care pot aparea in aceasta perioada sunt premergatoare viselor., Imaginile hipnagogice sunt de o mai mica intensitate si durata fata de experientele onirice din timpul somnului. A doua faza a somnului este asa- numita faza Theta in timpul careia miscarea ochilor devine tot mai rapida, iar activitatea cerebrala mai lenta. Intreruperea cu usurinta a somnului, dar intrarea rapida inapoi in starea de somn sunt specifice acestei etape. A treia faza a somnului este starea Delta, cand organismul patrunde intr-un somn adanc, iar faza a patra de somn este aceea a somnului profund, cand amintirea viselor este imposibila la fel ca si trezirea din somn. In aceste momente creierul se afla la cel mai mic nivel de activitate, pregatind astfel intrarea organismului in ultima faza a somnului, cea apropiata starii de veghe, a miscarii rapide a ochilor si a activitatii mult mai rapide a muschilor inimii. Numit si somnul paradoxal, in a cincea si ultima faza a somnului amintirea viselor este posibila atata timp cat viziunile onirice sunt notate intr-un jurnal al viselor. LaBerge, un om de stiinta care studiaza somnul paradoxal, sustine ca aceasta etapa a somnului este atat o stare de constiinta cat si o stare psihologica specifica somnului. In timpul starii de somn REM pot apare visele lucide, pe parcursul carora suntem constienti de faptul ca visam, putem avea control asupra lor. iar senzatia ca suntem treji poate ajunge pana acolo incat sa indoim de faptul ca dormim si ca ne aflam in timpul unui vis. Pentru a exista o mai buna intelegere a diferentierii dintre starea de vis lucida si realitate psihologul german PaulTholey sugereaza ca pentru a avea cat mai multe vise lucide sa devenim tot mai constienti in timpul zilei, cunoscut fiind faptul ca omul isi foloseste doar 2% din capacitatea de constiinta in timpul zilei.. Se cere amintit faptul ca visele lucide apar de obicei in mijlocul somnului paradoxal, in jurul orei 6:30 dimineata si dureaza de la doua pana la cinci minute. Luciditatea in vise este determinata de anumite stari interioare pe care omul le traieste frecvent: singuraratatea si stresul. Deseori asemenea vise pot fi insotite de pauze scurte in respiratie si slabe modificarei ale ritmului cardiac. Cecrcetarile stiintifice au aratat ca aproximativ 50% din oameni au cel putin un vis lucid in timpul vietii, fapt ce le imbunatateste viata sipirituala si viziunea asupra intelegerii viselor. Printre metodele cele mai des intalnitevpentru a avea un vis lucid se numara sedintele de meditatie-yoga si lecturile.
Dereglările cantitative ale somnului
Insomnia
Insomnia este o tulburare a naturii şi duratei somnului. Insomnia este subdivizată în dificultăţile de adormire (insomnie de adormire), treziri frecvente şi prelungite (insomnie de menţinere a somnului), sau dorinţa de a adormi în continuare în ciuda unui somn cu o durată adecvată (somn non reparator).
Etiologia insomniilor
Cele mai frecvente cauze ale insomniilor sunt aferenţele senzitive şi senzoriale intense care duc la o stare de hiperexcitabilitate a sistemelor reticulate de trezire, hiperdinamismele afective corespunzătoare unor situaţii caracterizate prin stress, anxietate sau preocupări “intense”, utilizarea unor substanţe medicamentoase (amfetamine, psihotonice, antiserotoninice de tipul paraclorfenilalaninei, cofeină, stricnină, efedrină, atropină şi beladonă, fosfaţi, alcool etilic etc.), bolile psihice (mania, hipomania, schizofrenia, nevrozele, psihozele maniacodepresive), bolile organice ale sistemului nervos central, bolile infecţioase şi febrile, patologiile endocrine (hipertiroidism), bolile organice generale etc.
Patogenia insomniilor
Mecanismele fiziopatologice responsabile de producerea insomniilor rezidă, probabil, în modificările excitabilităţii formaţiunii reticulare şi a structurilor hipnogene (lezarea lor traumatică, tumori, infecţii). Acestora li se adaugă unele tulburări biochimice interesând monoaminele cerebrale, care, generate în exces produc o stare de hiperexcitabilitate a structurilor ”vigilizante” sau alterează inducerea somnului lent din caza deficitului de serotonină.
Hipersomniile
Hipersomniile reprezintă un exces de somn, care diferă de cel normal prin durată, profunzimea şi bruscheţea apariţiei. Hipersomnia trebuie diferenţiată de starea comatoasă prin caracterul reversibil al somnului. Dualităţii formelor de somn îi corespunde şi o dualitate a hipersomniilor, unele corespunzând fazei de somn lent, iar altele fazei de somn rapid.
• Hipersomnia simptomatică (idiopatică) apare într-o serie de boli cerebrale organice, precum encefalita, encefalopatiile toxice sau metabolice, tumori, accidente cerebrale vasculare sau leziuni traumatice. Spre deosebire de comă, din care pacientul nu poate fi trezit, în hipersomnia simptomatică somnul este discontinuu
• Hipersomniile funcţionale includ hipersomniile în care nu se poate evedenţia nici o cauză organică generatoare a excesului de somn. Odată cu individualizarea celor două forme de somn s-au creat premize pentru diferenţierea unor hipersomnii funcţionale, ce corespund somnului lent, de altele ce corespund somnului paradoxal (narcolepsia). Sunt descrise unele hipersomnii simple “esenţiale” (diurne sau nocturne) în care somnul, deşi durează mult, nu este însoţit de alte manifestări clinice sau anomalii bioelectrice.
Hipersomniile funcţionale pot dura câteva ore, zile, chiar săptămâni şi pot să apară la intervale de o lună până la căţiva ani. Alte hipersomnii funcţionale sunt însoţite de tulburări ale respiraţiei, aşa-numita apnee de somn.
Narcolepsia
Narcolepsia este definită ca un sindrom de origine necunoscută, caracterizat prin anomalii ale somnului, incluzând somnolenţa diurnă exagerată, somn nocturn patologic şi manifestări anormale ale somnului REM; ultimele apar sub forma instalării bruşte a somnului REM şi a corelatului proceselor inhibitorii caracteristice, cataplexia şi paraliziile de somn; somnolenţa diurnă, cataplexia şi, mai rar, paraliziile de somn şi halucinaţiile hipnagogice sunt simptomele majore ale bolii.